Endodontics

Endodonţia a cunoscut în ultimul timp o dezvoltare spectaculoasă în ceea ce priveşte atât tehnicile terapeutice cât şi tehnologia utilizată.

În ceea ce priveşte endodonţia clinică, aceasta este acea ramură a medicinei dentare care se ocupă cu prevenţia sau tratamentul parodontitei apicale.

Prin practica endodontică pe care o desfăşurăm, dorim să ne adresăm colegilor noştri, venind în întâmpinarea problemelor legate de cazuistica endodontică, cu care se confruntă, încercând să rezolvăm cât mai bine orice caz care se doreşte a fi tratat de către noi.

În acelaşi timp, ne adresăm şi pacienţilor, stându-le la dispoziţie în vederea rezolvării problemelor de natură endodontică, în cele mai bune condiţii şi standarde.

Tratamentul endodontic este un tratament medical care, dacă se realizează per primam în condiţii cât mai adecvate şi conforme unor standarde bine definite, are o predictibilitate foarte bună şi o rată de succes mare.

Retratamentul endodontic este tratamentul medical care presupune reintervenţia asupra unui dinte tratat anterior, şi care din diferite motive clinice prezintă în continuare starea de boală. Promovăm ideea de a depune toate eforturile pentru a recupera şi conserva structurile dentare în vederea reintegrării biofuncţionale a acestora, în condiţiile în care situaţia clinică permite acest lucru.

Aceste deziderate ne dorim să le îndeplinim oferind siguranţă atât medicilor care ne recomandă pentru soluţionarea cazurilor, cât şi pacienţilor care ne calcă pragul.

 

Endodonția – acea importantă ramură a medicinei dentare, responsabilă de morfologia, fiziologia și fiziopatologia pulpei dentare și a țesuturilor periradiculare. Studiul și practica ei, cuprind științele clinice de bază, incluzând biologia pulpei normale; etiologia, diagnosticul, prevenția și tratamentul patologiilor și traumatismelor pulpare, dar și situațiile parodontale asociate.

Scopul endodonției include, dar fără a se limita la, diagnosticul diferențial al durerii orale de origine pulpară sau parodontală; terapia pulpei vitale, cum ar fi coafajul pulpar și pulpotomia; tratamentul nechirurgical al sistemelor endodontice cu sau fără patologie periradiculară de origine pulpară și obturarea acestora; îndepărtare chirurgicală selectivă a țesuturilor patologice rezultate din patologia pulpară și repararea chirurgicală în urma acestor manopere; replantarea intenționată și replantarea dinților avulsionați; îndepartarea chirurgicală a structurilor dentare, cum ar fi rezecția apicală și obturația retrogradă, hemisecția, bicuspidarea și rezecția radiculară; albirea dinților cu discromii de cauză endodontică; retratamentul dinților tratați endodontic în antecedente; și proceduri terapeutice de restaurare coronară a dinților incluzând pivoți si/sau obturații care interesează atât suprafața coronară cât și spațiul endodontic.

În acest sens, medicul care practică exclusiv endodonția are responsabilitatea de a contribui la evoluția acestei importante ramuri prin cercetare; de transmiterea informațiilor legate de cele mai recente și avansate proceduri terapeutice și materiale; de educarea publicului față de importanța endodonției în pastrarea dentiției într-o cât mai bună stare de funcționare fiziologică, pentru pastrarea unei stări bune de sanatate atât orală cât și generală.

La toate acestea s-ar putea foarte bine adăga: diagnosticul durerii extraorale referite, managementul traumatismelor dentare, biopsia țesuturilor patologice, și recunoașterea condițiilor de patologie între dinții maxilari posteriori și sinusul maxilar.

John I. Ingle – “Ingle’s Endodontics”